EVALUAREA IMOBILELOR NATIONALIZATE
IN PROCEDURA PREVAZUTA DE LEGEA NR.165/2013,
DIN PERSPECTIVA DECIZIEI ICCJ NR.57/03.10.2022
Av.dr. Loredana Vasilescu
Consultant onorific Grigore Simion
La data de 03.10.2022, Inalta Curte de Casatie si Justitie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, a pronuntat Decizia nr.57, decizie ce are un impact semnificativ asupra procedurii de evaluare a imobilelor nationalizate in perioada regimului comunist.
In cazul expus studiului, Curtea de Apel Bucuresti – Sectia a III-a civila si pentru cauze cu minori si de familie, aflata in solutionarea dosarului nr.25029/3/2020 avand ca parata Comisia Nationala pentru Compensarea Imobilelor (denumita in continuare CNCI) si ca obiect masuri compensatorii in baza Legii nr.10/2001, a constatat ca art.21 alin.6 din Legea nr.165/2013 actualizata este neclar sau interpretabil. Redam mai jos articolul in cauza:
„Evaluarea imobilelor pentru care se acorda despagubiri se exprima in puncte si se face prin aplicarea grilei notariale valabile pentru anul precedent emiterii deciziei de catre Comisia Nationala, in considerarea caracteristicilor tehnice ale imobilului si a categoriei de folosinta la data preluarii acestuia. Un punct are valoarea de un leu.”
Subiectul interpretarii l-a constituit acest articol iar speta se refera la situatia unei decizii de compensare a CNCI emisa in anul 2020 si contestata de reclamant in fata instantei tot in anul 2020, apreciind ca evaluarea nu a fost corect intocmita, solicitand in consecinta evaluarea imobilului de catre un expert judiciar numit de catre instanta. Cum dosarul a fost solutionat in fond in anul 2021 si a ajuns in fata Curtii de Apel Bucuresti abia in anul 2022 (adica dupa doi ani de la inregistrarea actiunii), instanta de apel si-a pus intrebarea care grila notariala este corect a fi aplicata la evaluarea imobilului: cea aferenta anului anterior emiterii deciziei (adica grila 2019), cea aferenta anului anterior pronuntarii sentintei de fond (adica grila 2020) sau cea aferenta anului anterior solutionarii dosarului de catre Curte (adica grila 2021).
Ca atare, Curtea de Apel Bucuresti a sesizat Inalta Curte de Casatie si Justitie solicitand rezolvarea de principiu a acestei chestiuni de drept.
Prin decizia civila nr.57/03.10.2022, instanta suprema a hotarat ca „intr-un litigiu care are ca obiect contestatia formulata impotriva deciziei de compensare emise de Comisia Nationala pentru Compensarea Imobilelor, dispozitiile art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 193/2021, se interpreteaza in sensul ca evaluarea imobilului urmeaza a fi realizata prin raportare la grila notarilor publici valabila in anul anterior emiterii deciziei de compensare de catre Comisia Nationala pentru Compensarea Imobilelor, ce face obiectul contestatiei judiciare”.
Ca o paranteza, conform art.521 alin.3 cpc, „dezlegarea data problemelor de drept este obligatorie de la data publicarii deciziei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, iar pentru instanta care a solicitat dezlegarea, de la data pronuntarii deciziei”. Asadar, aceasta decizie are caracter obligatoriu nu numai pentru completul care a sesizat ICCJ, dar pentru toate instantele care judeca spete intemeiate pe art.21 alin.6 din Legea nr.165/2013 actualizata, respectiv spete avand ca obiect contestatii impotriva unor decizii emise de CNCI.
Parerea unanima cu privire la dezlegarea chestiunii de drept in discutie este ca solutia instantei supreme este in sensul ca indiferent cat dureaza solutionarea unui dosar (si practica ne arata ca un astfel de dosar dureaza in majoritatea cazurilor aproximativ 2 ani), evaluarea se face conform grilei notariale aferente anului anterior emiterii deciziei de compensare ce face obiectul contestatiei. Asadar, in cazul nostru, pentru decizia emisa in anul 2020 se va aplica grila notariala aferenta anului 2019, indiferent ca dosarul se solutioneaza in anul 2022 si 2023 iar preturile terenurilor au crescut intre timp.
Cum constatam ca atat la nivelul tarii noastre, cat si la nivel international, preturile terenurilor au o tendinta de crestere de la an la an, iar dosarele de genul acesta dureaza aproximativ doi ani, dezlegarea acestei chestiuni de drept de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie duce in mod indiscutabil la interpretari si la prejudicierea beneficiarilor procesului de restituire a imobilelor nationalizate in perioada regimului comunist, acestia fiind privati de o justa si actuala despagubire. Nu mai punem la socoteala ca dupa solutionarea dosarului de catre instanta si emiterea noii decizii de compensare prin puncte de catre CNCI, persoana indreptatita mai are de asteptat alti 5 ani pana la incasarea integrala a sumei (suma care nu se actualizeaza nici macar in functie de inflatie). Cu alte cuvinte, dupa nationalizarea bunurilor de catre regimul comunist, dupa o asteptare de peste 20 de ani de la depunerea notificarii in baza Legii nr.10/2001, dupa o serie de alte plafonari conform grilei notariale cu nerespectarea valorii reale a imobilului, dupa impozitari legale de pana la 85% dictate de diverse interese, statul roman acorda despagubirile esalonat intr-un termen de 5 ani insa nu la valoarea reala de piata, ci conform unui document (grila notariala) in cuprinsul caruia se mentioneaza in mod expres ca este destinat doar uzului birourilor notariale pentru stabilirea cotei de impozitare.
Nu putem fi de acord in totalitate cu decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie si vom incerca sa demonstram felul in care aceasta se impune a fi interpretata.
Legea nr.165/2013 da dreptul persoanelor indreptatite la masuri reparatorii, ca in temeiul art.35 alin.1 sa conteste decizia emisa de catre CNCI. Contestarea deciziei de compensare presupune cel putin o nemultumire legata de aspecte de drept sau de fapt, astfel ca petentul investeste instanta de judecata cu solutionarea dosarului, adica cu solutionarea legala a notificarii. Investita fiind cu cererea reclamantului – si avem in vedere aici situatia in care actiunea reclamantului este intemeiata si deci admisa – instanta de judecata apreciaza asupra temeiniciei si a legalitatii deciziei contestate si pronunta o solutie prin care anuleaza partial sau total decizia contestata, obligand parata CNCI la emiterea unei noi decizii. Din punct de vedere legal, data sentintei prin care se solutioneaza notificarea reprezinta data solutionarii notificarii.
Intrucat principalul motiv pentru care deciziile CNCI sunt contestate este cuantumul despagubirilor acordate pe cale administrativa (care sunt aproape injumatatite in toate cazurile), in cadrul judecarii contestatiei instanta va dispune evaluarea imobilului, iar conform Deciziei ICCJ nr.57/03.10.2022, instantele sunt obligate sa se raporteze la grila notariala aferenta anului anterior emiterii deciziei contestate.
In speta noastra, avand in vedere ca decizia contestata este emisa in anul 2020, evaluarea trebuie sa se raporteze la grila notariala aferenta anului 2019. Acest lucru este corect intrucat pentru a aprecia asupra legalitatii si temeiniciei actiunii reclamantului, instanta trebuie sa se raporteze la modalitatea de calcul avuta in vedere de catre CNCI, urmand sa compare in cadrul probatoriului, modalitatea de calcul a CNCI cu modalitatea de calcul a expertului judiciar numit in cauza. In conditiile in care se dovedeste prin expertiza faptul ca modalitatea de calcul a CNCI este defectuoasa, exista premisele admiterii actiunii.
Ceea ce trebuie insa retinut este ca unica ratiune pentru care in cadrul contestatiei „evaluarea imobilului urmeaza a fi realizata prin raportare la grila notarilor publici valabila in anul anterior emiterii deciziei de compensare de catre Comisia Nationala pentru Compensarea Imobilelor” este pentru ca instanta sa observe daca actiunea reclamantului este intemeiata sau nu, si in consecinta daca se impune sau nu admiterea acesteia.
In niciun caz nu se poate interpreta ca instanta sesizata in anul 2020 si care solutioneaza dosarul in anul 2023 este obligata sa pronunte hotararea obligand CNCI la emiterea unei noi decizii bazate pe un calcul aferent anului 2019, pentru ca acest lucru ar insemna o diminuare a drepturilor persoanelor indreptatite la despagubiri si o incalcare flagranta a articolului 21 alin.6 din Legea nr.165/2013, astfel cum vom arata in cele ce urmeaza.
In mod preliminar, trebuie observata modalitatea de exprimare a Deciziei ICCJ nr.57/2022. Ceea ce ne precizeaza decizia este ca doar evaluarea este cea care trebuie facuta conform grilei notariale aferente anului anterior deciziei contestate, nespecificand nimic despre modalitatea de solutionare pe fond a contestatiei. Cum am aratat mai sus, evaluarea se impune a fi facuta in felul acesta tocmai pentru a observa temeinicia actiunii reclamantului. Discutiile din practica se isca raportat la solutia pe care o pronunta instanta ca urmare a constatarii erorii calculului intocmit de CNCI.
Din punctul nostru de vedere, solutia pe care trebuie sa o pronunte instanta este de anulare a deciziei de compensare si de obligare a CNCI la emiterea unei noi decizii care sa tina cont de evaluarea rezultata ca urmare a aplicarii grilei notariale aferente anului anterior emiterii acestei a doua decizii.
Ratiunile pentru care apreciem temeinicia unei astfel de solutii sunt doua.
In primul rand, o solutie pronuntata in anul 2023 de obligare a CNCI la emiterea unei decizii avand la baza o evaluare facuta conform grilei notariale 2019, ar incalca art.21 alin.6 din Legea nr.165/2013 care prevede ca „evaluarea imobilelor pentru care se acorda despagubiri se exprima in puncte si se face prin aplicarea grilei notariale valabile pentru anul precedent emiterii deciziei de catre Comisia Nationala”.Cum legea nu distinge daca este vorba de prima decizie (emisa pe cale administrativa) sau de a doua decizie (emisa ca urmare a unei hotarari judecatoresti), nici noi nu trebuie sa distingem. Ca atare, chiar daca evaluarea a fost facuta in speta noastra conform grilei notariale 2019 (pentru a se constata temeinicia sau nu a actiunii reclamantului), pronuntarea solutiei in oricare alt an in afara de 2020 trebuie sa atraga dupa sine obligarea CNCI la emiterea unei noi decizii bazate pe grila notariala anterioara anului emiterii celei de a doua decizii.
Asadar, interpretarea corecta a art.21 alin.6 este aceea ca indiferent ca suntem in cazul primei decizii (emisa de CNCI in cadrul procedurii administrative) sau in cazul celei de a doua decizii (emisa de CNCI ca urmare a pronuntarii unei sentinte judecatoresti definitive), principiul de baza enuntat de acest text legal este ca despagubirile trebuie acordate prin raportare la grila notariala aferenta anului anterior emiterii deciziei, iar unde legea nu distinge, nici noi nu trebuie sa distingem.
In al doilea rand, acordarea efectiva a despagubirilor in anul 2023 la nivelul cuantumul calculat in anul 2019 incalca dreptul la despagubiri juste si actuale, asa cum am aratat supra.
In consecinta, nu trebuie scapat din vedere niciodata ca orice actiune admisa in astfel de spete are ca rezultat emiterea de catre CNCI a unei noi decizii care trebuie sa consfinteasca un cuantum al despagubirilor bazate pe grila notariala aferenta anului anterior acesteia asa cum prevede art,21 alin.6, iar nu un cuantum bazat pe o grila notariala aferenta anului anterior primei decizii.
Bineinteles ca pentru ca o astfel de solutie sa fie posibila din punct de vedere juridic, actiunea reclamantului ar trebui sa fie formulata astfel: constatarea defectuoasei evaluari a CNCI, anularea deciziei de compensare si obligarea paratei la emiterea unei noi decizii de compensare prin raportare la grila notariala aferenta anului anterior emiterii acesteia din urma astfel cum va rezulta din concluziile raportului de expertiza incuviintat de instanta.
Pe de alta parte, instanta de judecata sesizata cu contestatie impotriva deciziei de compensare va trebui sa respecte atat Decizia ICCJ nr.57/2022, cat si art.21 alin.6 din Legea nr.165/2013, astfel ca pentru a observa daca actiunea si sustinerile reclamantului sunt intemeiate va trebui sa dispuna un raport de evaluare avand la baza grila notariala aferenta anului anterior deciziei ce face obiectul contestatiei (astfel cum prevede decizia ICCJ) dar va trebui sa incuviinteze si o evaluare a imobilului bazata pe grila notariala aferenta anului anterior pronuntarii sentintei (pentru a respecta prevederile art.21 alin.6 din Legea nr.165/2013).
Este de o importanta majora ca instantele de judecata sa dispuna efectuarea unui raport de expertiza in ambele variante mai sus mentionate, dar si sa pronunte solutia in sensul obligarii CNCI la emiterea unei noi decizii de compensare prin raportare la grila notariala aferenta anului anterior emiterii acesteia din urma, astfel cum cuantumul despagubirilor s-a stabilit prin concluziile raportului de expertiza incuviintat si omologat.
O solutie pronuntata in anul 2023 care sa constate defectuozitatea evaluarii intocmite de CNCI, sa anuleze prima decizie si sa oblige CNCI la emiterea unei noi decizii raportate la grila notariala aferenta anului 2019, nu numai ca va incalca art.21 alin.6 din Legea nr.165/2013, dar va incalca si dreptul persoanei indreptatite la despagubiri juste si actuale.
Pe de alta parte, o solutie partiala care sa constate defectuozitatea evaluarii intocmite de CNCI, sa anuleze prima decizie si sa oblige la emiterea unei noi decizii, fara ca instanta sa fi dispus in prealabil evaluarea la zi, si fara obligarea CNCI la emiterea unei noi decizii de compensare pentru numarul de puncte exact stabilit prin raportare la grila notariala aferenta anului anterior emiterii celei de a doua decizii, va conduce la situatia emiterii de catre CNCI a celei de a doua decizii evaluand despagubirile cuvenite tot dupa bunul sau plac si fara a-i fi cenzurata modalitatea de evaluare, chestiune care ar putea genera, cel putin in plan teoretic, o noua contestatie impotriva acesteia, promovata de catre reclamantul nemultumit de modalitatea de calcul.
Cum litigiile de genul acesta, cu solutie favorabila reclamantului, presupun promovarea de catre CNCI a caii de atac a apelului, trebuie avuta in vedere situatia in care solutionarea apelului presupune trecerea intr-un alt an calendaristic, caz in care instanta de apel va solicita suplimentarea expertizei cu un nou obiectiv, si anume acela de a se evalua imobilul conform grilei notariale aferente anului anterior solutionarii apelului, de asa maniera incat la momentul solutiei din apel sa existe o evaluare aferenta anului anterior, tocmai pentru a ghida modalitatea de calcul a despagubirilor de catre CNCI.
Numai in felul acesta, solutia definitiva a instantei isi poate atinge scopul si anume acela de a indrepta o eroare comisa de catre CNCI si de a acorda reclamantului o justa si actuala despagubire la momentul solutionarii notificarii prin emiterea celei de a doua decizii.
Aceasta interpretare nu stirbeste in niciun fel solutia din Decizia nr.57/2022 a ICCJ, intrucat instanta suprema arata ca „intr-un litigiu care are ca obiect contestatia formulata impotriva deciziei de compensare (…) art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, (…) se interpreteaza in sensul ca evaluarea imobilului urmeaza a fi realizata prin raportare la grila notarilor publici valabila in anul anterior emiterii deciziei de compensare de catre Comisia Nationala pentru Compensarea Imobilelor, ce face obiectul contestatiei judiciare”.
Din interpretarea deciziei ICCJ rezulta ca evaluarea dispusa in cadrul contestatiei trebuie sa aiba la baza grila notariala anterioara anului emiterii deciziei, aceasta obligatie nestirbind cu nimic nici dreptul instantei de a incuviinta o evaluare la zi si nici dreptul acesteia de a obliga CNCI la emiterea unei noi decizii bazate pe o evaluare la zi.
In plus fata de toate acestea, daca nu s-ar admite interpretarea mai sus dezbatuta, ne-am situa deasupra principiilor de drept si peste vointa legiuitorului, ceea ce nu este legal. Articolul 21 alin 6 din Legea nr.165/2013 mentioneaza in mod clar si fara a face nicio distinctie ca „evaluarea imobilelor pentru care se acorda despagubiri se exprimă in puncte si se face prin aplicarea grilei notariale valabile pentru anul precedent emiterii deciziei de catre Comisia Nationala”.
In afara celor de mai sus trebuie adaugat si faptul ca, in afara contestarii modului de calcul al compensarii, instanta poate fi sesizata si pentru motive care tin de efectiva nelegalitate a deciziei CNCI data cu incalcarea unor norme de drept obligatorii.
In acest caz mai este oare legal ca, urmare a desfiintarii deciziei CNCI, instanta sa dispuna obligarea institutiei respective sa emita o noua decizie de compensare fara incalcarea unor norme de drept dar raportandu-se la grila notariala aferenta anului anterior primei decizii?
Raspunsul este evident pornind de la faptul ca CNCI, din culpa exclusiva, a emis o decizie cu incalcarea unor norme legale obligatorii prejudiciind pe beneficiarul despagubirii: desigur ca in acest caz instanta va trebui sa oblige CNCI sa emita o noua decizie, de asta data cu respectarea legii si facand calculele conform grilei notariale aferente anului anterior emiterii acestei noi decizii.
Consideram, in opinia noastra, ca decizia ICCJ de interpretare a dispozitiilor art.21 alin 6 din Legea nr.165/2013 actualizata este incompleta. Instanta suprema ar fi trebuit sa statueze si cu privire la consecintele desfiintarii primei decizii a CNCI si a obligativitatii emiterii unei noi decizii de compensare.
In consecinta, apreciem oportunitatea si legalitatea interpretarii prezentate, atat pentru informarea justitiabililor, dar si pentru ghidarea opiniilor juristilor, fie ca acestia sunt avocati sau judecatori.
Intrucat prezentul articol se adreseaza atat specialistilor din domeniul dreptului dar si persoanelor care nu au pregatire de specialitate, este oportun sa explicam ce inseamna procedura dezlegarii unei chestiuni de drept, procedura prevazuta de art.519-521 cpc.
Conform art.519 cpc, „dacă, in cursul judecatii, un complet de judecata al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, al curtii de apel sau al tribunalului, investit cu solutionarea cauzei in ultima instanta, constatand ca o chestiune de drept, de a carei lamurire depinde solutionarea pe fond a cauzei respective, este noua si asupra acesteia Inalta Curte de Casatie si Justitie nu a statuat si nici nu face obiectul unui recurs in interesul legii in curs de solutionare, va putea solicita Inaltei Curti de Casatie si Justitie sa pronunte o hotarare prin care sa se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizata”.
Cu alte cuvinte, aceasta procedura se deruleaza exclusiv in fata Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in toate cazurile in care tribunalul, curtea de apel sau chiar instanta suprema se afla in fata unui articol de lege ce presupune o chestiune de drept susceptibila de cel putin doua interpretari. Ca atare, completul de judecata investit cu solutionarea cauzei in ultima instanta, care se afla in acest impas de interpretare, se adreseaza Inaltei Curti de Casatie si Justitie pentru ca aceasta sa lamureasca chestiunea in discutie. Pe scurt, este o situatie in care instanta are indoieli cu privire la aplicarea corecta a unui anumit articol dintr-un act normativ, astfel ca pentru inlaturarea dubiului, se adreseaza instantei supreme.
